Un stejar imens stătea semeţ pe malul unui râu.
În apropierea stejarului de pe maul râului creşteau tulpini subţiri şi fragile de stuf.
Într-o zi, o furtună puternică s-a ivit în zonă. Stejarului, deşi avea trunchiul sau mare şi puternic, I s-au rupt doua crengi ce pareau de neclintit.
După ce urgia a trecut, stejarul a fost uimit să vadă că stuful nu a păţit nimic și a întrebat: “Nu am mai vazut asa furtuna puternica ! Cum se face că tu atât de fragil şi subţire nu ai păţit nimic şi furtuna a trecut peste tine fără să îţi facă niciun rău, iar eu, atât de puternic, am avut de suferit ?”
Eu ma aplec in fata furtunii !