Povestea 317

Dupa ce razoiul s-a terminat,un barbat inimos din New York s-a hotarat sa faca o cantina pentru saraci si sa o deschida de Craciun.
A inchiriat o sala veche, nefolosita langa statia de autobus .A curatato si zugravito cum a putut el. A primit de la alti oameni inimosi mese si scaune.
Cu 3 zile inainte de Craciun totul era gata. Dar in noaptea aceea a fost furtuna si in acoperisul vechi s-au spart tigle. Pe un perete a cazut tencuiala pe o suprafata mare.
A pornit dupa un zidar insa pe drum s-a oprit sa ceara de la un magazin de vechituri tacamuri si farfurii. Toata lumea dorea sa faca o cat de mica fapta buna si sa-l ajute asa ca a primit ce avea nevoie pe foarte putini bani.
Cand sa iasa a vazut o fata de masa foarte frumoasa , cusuta cu mana cam de marimea tencuielii cazute. A cumparat-o cu 5 de centi si a pornit spre cantina cu bunurile.
Incepuse sa ploua si o femeie tocmai ratase autobusul.
-Haideti inauntru sa asteptati urmatorul autobus!
Femeia l-a ajutat cu farfuriile iar el a acoperit gaura in tencuiala cu fata de masa.
-De unde ai fata de masa? Mama a cusuto cand era tanara in Germania.Uite initialele ei in colt : Gertrude Baumstark.
-Daca e asa poti sa o primesti tu.
-Nu, oamenii se vor bucura cand vor vedea asa lucru frumos.
-O sa vin sa te ajut in fiecare duminica seara ii spuse tanara la plecare.
Seara de Craciun a venit , iar la masa nevoiasii din zona se bucurau de o supa calda. Un batran s-a oprit inaintea fetei de masa si plangea incetisor.
-Ce s-a intamplat? L-a intrebat barbatul
-In razboi am fost separat de familia mea. I-am pierdut.
Aceasta fata de masa a fost cusuta de sotia mea.
-Mai am ceva ce-ti apartine. Poti sa vii duminica seara la masa?

Lasă un răspuns