Indiferent de forma de dependenta care o dezvolta copiii nostrii aceasta le va submina relatiile. Nu mai au timp sa faca relatiile sa mearga. Sunt mult mai activi pe retelele sociale decat in relatiile fata in fata.
Am auzit si o gluma :
„Am fost cu parintii la munte si nu aveau semnal. Mi-am dat seama ca familia mea e de treaba! „
Deja se simt mai acceptati in mediul virtual decat in viata reala pentru ca au contact atat de repede cu internetul si nu si-au dezvoltat abilitati decomunicare pe viu.
Se simt mai bine , mai liberi pe internet. Scriu mesaje cu mai multi prieteni deodata dar devin tot mai superficiali in continutul acestora si mai putin capabili de concentrare , munca in viata reala. Vor recompensa imediat nu sa munceasca pentru ea.
Nu am nici o solutie. Dar majoritatea parintilor nici nu constientizeaza pericolul depresiei care in tarile civilizate atinge peste 90% dintre adolescenti intr-o anumita forma. Devin supersensibili. Sunt specialisti la a face o prima impresie buna dar nu par capabili sa ramana aplecati asupra unei sarcini prea mult. Se plictisesc si refuza sa faca ce nu le place.
Pe mine ma sperie , ei o sa alcatuiasca lumea de maine.