Hormonul fericirii DOPAMINA este de fapt un neurotransmitator = o substanta chimica secretata de o celula nervoasa ( neuron ) ca sa transmita informatie catre alti neuroni .
Este hormonul care este implicat in urmarirea unor scopuri exterioare, in motivarea noastra, in invatare, memorie, in reglarea starii de excitatie si vigilenta data de sensorii nostrii, in controlul glandelor endocrine.
De fapt principala functie este sa stimuleze dorinta de a repeta un comportament care s-a terminat cu bine pentru noi. De aici rolul major in automatizarea proceselor din creier cu efect in supravietuire si evolutie.
Desi perceput ca si hormonul placerii el este de fapt hormonul dorintei. Apare cand creierul anticipeaza o recompensa, o evolutie favorabila a unui eveniment. Se decarca cand ne dorim un eveniment cu deznodamant dezirabil sa aiba loc ( cand ne pregatim sa luam inca o gura de limonada si nu imediat dupa ce am inghitit limonada) cand apare in minte ideea unui eveniment care ne face placere.
De ex. Trecem pe langa o patiserie si mirosul ne duce la gandul : cat de bune sunt placintele!
Ori cand tragem un loz in plic si anticipam castigul .
Cu varsta productia de dopamina scade ( vedem ca si batranii au motivatie tot mai putina, somn mai putin deoarece dopamina determina si sintetizarea hormonului melatonina ce contribuie la somn )
Droguri ca si nicotina, cocaina , amfetaminele determina cantitati crescute de dopamine. De aceea e asa de greu renuntam la ele.
Dopamina ne face sa vrem sa repetam o experienta placuta, rasplatitoare ( la fumatori sa aprinda o tigara)